Afișez singurul rezultat
Regele Carol al II-lea (1894-1953) a fost Rege al României între 1930 și 1940.
Regele Carol II s-a născut la Sinaia, la 3 octombrie 1893, ca fiu al Principelui Moștenitor Ferdinand și al Principesei Moștenitoare Maria.
Principele Carol a fost primul viitor Rege născut în România și botezat în ritul ortodox. A învăţat românește de mic și a studiat istoria și geografia ţării.
În 1914, la înscăunarea tatălui său, Carol devine Principe Moștenitor. În timpul Primului Război Mondial, este ofiţer în armata română.
În 1918 dezertează de pe front și contractează împotriva voinţei Suveranului o căsătorie care este anulată în anul 1919 și care nu produce efecte dinastice.
După anularea căsătoriei ilegale din 1918, Principele Carol a fost trimis de Regele Ferdinand I într-o călătorie de șapte luni, în anul 1920, în jurul lumii.
Carol se căsătorește cu Alteţa Sa Regală Principesa Elena a Greciei și a Danemarcei în 1921 (au divorţat în 1928).
La 25 octombrie 1921 se naște fiul lor, Mihai, la Castelul Foișor din Sinaia.
La 28 decembrie 1925, Principele Carol renunţă la toate drepturile la Tronul României, pleacă în Franţa și ia numele de Carol Caraiman.
Din exil, Carol dădea semne de interes faţă de Tronul de care pretinsese, cândva, că nu are nevoie. Carol coboară din avion la 6 iunie 1930, iar la 8 iunie este proclamat Rege.
Imaginile din epocă ni-l arată ca pe un suveran prezentabil, autoritar, cu un gust pronunţat pentru decoraţii, pompă și ceremonii.
Regele Carol al II-lea a plecat în exil, la 6 septembrie 1940.
A locuit în Statele Unite, Mexic, Brazilia și Portugalia.
Regele Carol al II-lea a murit la Lisabona, în 1953, și a fost înmormântat la Estoril, în capela regilor portughezi. După o jumătate de secol, în 2003, rămășiţele pământești ale Regelui Carol al II-lea au revenit în ţară și se află astăzi depuse într-o capelă din curtea Mănăstirii Curtea de Argeș. După inaugurarea Noii Catedrale Arhiepiscopale și Regale la Curtea de Argeș, prevăzută pentru 12 octombrie 2016, Regele Carol al II-lea își va găsi locul de veci, alături de strămoșii săi.
A murit la Estoril, în Portugalia, la 4 aprilie 1953, în vârstă de cincizeci și nouă de ani.